Legea promulgată vineri de șeful statului a fost adoptată inițial de Parlament în 2014, la inițiativa parlamentarilor PSD, și a parcurs toate etapele de contestare, respectiv reexaminarea și atacarea la Curtea Constituțională.
Atunci când legea a fost adoptată prima oară de deputați, în iunie 2014, fostul șef al ANI, Horia Georgescu, a vorbit despre un atac similar cu cel poreclit „marțea neagră”: „E o nouă zi de marți la fel de neagră ca cea din decembrie”, a comentat Georgescu, arătând că în momentul promulgării legea va produce două efecte importante: dosarele aflate pe rolul instanțelor vor primi cel mai probabil decizii favorabile, iar verificările actuale ale ANI în cazul aleșilor locali care sunt și membri ai AGA în regii autonome locale vor fi blocate.
Modificarea legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 a fost inițial atacată de Iohannis la Curtea Constituțională, însă judecătorii au considerat că ea este constituțională, cu excepția modului în care a fost adoptată, drept pentru care legea și-a reluat traseul prin Parlament și a fost din nou adoptată. Toate căile de atac au fost epuizate, astfel că ea intră în vigoare așa cum au dorit parlamentarii.
Astfel, legea serviciilor comunitare de utilități publice care prevedea, printre altele, că primarilor și președinților consiliilor județene li se acordă calitatea de reprezentanți ai comunelor, ai orașelor, respectiv municipiilor și județelor în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilități publice a fost adoptată în iunie 2014, însă președintele Traian Băsescu a retrimis-o pentru reexaminare în Parlament.
Deputații au respins cererea de reexaminare a legii și și-au menținut punctul de vedere adoptat anterior Astfel, primarilor și președinților consiliilor județene li se acordă calitatea de reprezentanți ai comunelor, ai orașelor, respective municipiilor și județelor în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilități publice.
Totodată, potrivit noii legi, primarii și președinții consiliilor județene își pot delega, prin dispoziție, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociației.
Ulterior adoptării, în urma reexaminării, președintele Klaus Iohannis a făcut o sesizare la Curtea Constituțională în luna mai. „Am serioase dubii în ce privește constituționalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituțională și voi solicita verificarea constituționalității acestui act normativ. În esență, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităților și am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilitățile trebuie să fie clarificate după o discuție publică și formulate în așa fel încât toată lumea să înțeleagă ușor care sunt principiile care stau la bază și care sunt incompatibilitățile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilități”, spunea atunci președintele.
Mai mult, șeful statului a atacat și modul în care a fost adoptată legea, afirmând că Senatul trebuia să fie forul decizional, în timp ce legea a trecut prin Camera Deputaților ca for decizional.
Curtea Constituțională a admis doar sesizările privind nerespectarea principiului bicameralității, astfel încât proiectul a revenit în Parlament, unde a fost rediscutat de Camera Deputaților și, ulterior, de Senat, în calitate de for decizional.
Iohannis, declarat incompatibil pentru aceeași situație
În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câștig de cauză și a dispus anularea hotărârii.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis și alți aleși locali au fost declarați incompatibili este constituțional.
„Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul președinte este în stare de incompatibilitate.
Iohannis a fost câștigat procesul cu ANI la instanța supremă, ceea ce a dat speranțe și altor aleși locali acuzați de aceleași fapte, precum fostul șef al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu.